Așteptăm cu nerăbdare să gustăm din bunătățile de Paști, deși abia am început Săptămâna Mare în care postul alimentar este unul dintre cele mai aspre. Pentru ca trecerea de la restricțiile alimentare la mesele îmbelșugate de sărbătoarea Învierii să nu vină cu îmbolnăviri şi cu multe kilograme în plus, trebuie să urmăm câteva sfaturi ale specialiștilor în alimentație sănătoasă. Informații pe care ni le oferă nutriționistul Lygia Alexandrescu.

Este aprilie și marea sărbătoare a Paștelui este din nou motivul să fim împreună cu cei dragi. Așadar, această perioadă este specială. Mai ales prin încărcătura ei emoțională, religioasă, însă și din punct de vedere alimentar, bucătăria românească oferă o serie de preparate tradiționale, care se găsesc pe masa noastră în aceste zile.

Bucuria acestor zile este mare și la noi, la români, acest lucru înseamnă: mese multe și copioase, porții mari și gazde care nu se pot refuza. În general, după Sărbători, „câștigul” ponderal este de 1-3 kg. Preparatele tradiționale sunt foarte diverse ca si compoziție nutrițională, astfel că produsele alimentare bazate pe proteine animale abundă: ouă, drob, borșuri de carne, fripturi, alături de cele bogate în glucide: cozonac, pască, alcool, etc.

Carnea de ied conține mai puțin colesterol

Tradiționalele meniuri preparate cu această ocazie vor conține mai ales carne de miel și ouă. În ultimii ani, carnea de miel a fost înlocuită cu carne de ied și mai nou există tendința de a consuma preparate tradiționale de Paște din carne de iepure.

Din punct de vedere nutrițional, există o serie de asemănări și deosebiri ale acestor trei tipuri de carne. Toate aceste variante provin de la animale tinere și în ciuda aparențelor, sunt greu de digerat, mai ales după o perioada de șapte săptămâni de post. Toate aceste tipuri de carne sunt foarte perisabile si o posibilă toxiinfecție alimentară poate avea forme de manifestare severe.

Pentru a evita riscul îmbolnăvirii, carnea de miel ied sau iepure se va procura numai din măcelarii, magazine special amenajate în piețe sau direct din gospodării și depozitate imediat la temperaturi de 0 — 5 grade C. La cumpărare, carnea trebuie sa aibă o culoare roz deschis, o textură elastică, fermă, mirosul să fie plăcut, proaspăt, grăsimea să aibă culoarea albă, nu galbenă, lipicioasă.

Carnea de iepure, o alegere bună

Din punct de vedere organoleptic și al compoziției, carnea de miel este fragedă, are gust plăcut, miros specific, este o sursă de proteine de foarte bună calitate, este bogată în fier, necesar pentru combaterea anemiei, în potasiu și calciu, în zinc, mineral cu rol important în echilibrul sistemului imunitar, furnizează o cantitate importanta de vitamina B12, B3 si acid linoleic conjugat, un acid gras polinesaturat important în metabolizarea grăsimilor.

Și carnea de ied este delicioasă, însă gustul și aroma nu sunt puternice. Carnea de ied are un conținut de proteine similar cu cel întâlnit în carnea de miel, este bogată în minerale și vitamine, însă furnizează mai puțin colesterol față de carnea de miel și ied și este ușor mai slabă caloric.

Un alt avantaj al consumului de carne de iepure îl constituie aportul scăzut de oxipurine, fiind recomandată persoanelor care suferă de hiperuricemie. Carnea de iepure are un gust ușor dulce, asemănător cu al cărnii de pasăre și aduce un aport moderat de calorii – 197kcal la 100 de grame de carne, fiind o sursă bogată de proteine cu valoarea biologică înaltă și un raport bun între acizii grași esențiali Omega 3 și Omega 6.

Carnea trebuie gătită la cuptor

De Paște, gătirea cărnii de miel, ied sau iepure se va face la cuptor și carnea se va marina anterior cu plante aromate și mirodenii tradiționale în bucătăria românească: cimbru uscat, ceapă verde, usturoi verde, dafin, piper negru, rozmarin, busuioc, la care se poate adăuga vin alb. Pregătirea cărnii la grătar se va face la foc mic, fără expunere la flacără directă și numai după îndepărtarea stratului de grăsime de pe carne. Afumarea cărnii va fi evitată, produsele afumate fiind bogate în hidrocarburi policiclice aromatice, nitrozamine, substanțe cu un potențial cancerigen extrem de ridicat

Mai ales dacă s-a ținut post, pentru a nu ne trezi la început de mai cu starea de sănătate alterată, trebuie sa încercăm sa controlăm cât mai mult ce consumăm și mai ales în ce combinații.

Salatele sunt esențiale

Este important sa eșalonăm meniul de Paște pe mese distanțate în timp la cel puțin o oră și astfel riscul indigestiei va fi diminuat. Salata verde, spanacul, castravetele, ridichile, rucola sunt verdețurile care trebuie sa însoțească mesele bogate în carne și ouă.

Esențială este si mărimea porției de alimente consumate – trebuie să se urmărească aromele și calitatea alimentelor și nu obținerea unui stomac plin.

Se vor evita alimentele grase și prăjite

Se vor evita alimentele grase si prăjite, precum și a sosurilor grele si se vor limita alimentele care favorizează indigestia: sucurile de fructe, condimentele în exces și, în general, alimentele acide.

Apa – trebuie consumată pe tot parcursul mesei în cantități mici și dese pentru a menține sistemul digestiv activ și pentru a evita deshidratarea.

Consumul de alcool necesită o atenție sporită întrucât acesta creează o serie de probleme: crește presiunea arteriala a sângelui, crește cantitatea de enzime hepatice necesare descompunerii acestuia, crește activitatea sistemului nervos central și favorizează apariția tulburărilor gastro-intestinale. Vinul roșu este băutura sezonului și trebuie consumat cât mai natural, fără aditivi și, de asemenea, nu trebuie uitat că beneficiile sale scad cu creșterea cantității consumate.

Deserturile tradiționale: cozonacul și pasca se vor consuma fie dimineața, fie la cel puțin doua ore după masă, ca o gustare independentă și nu imediat după masa copioasa de Paște.

Mișcarea ușoară, o plimbare de o jumătate de oră după masă ar putea ajuta mult digestia și instalarea stării de bine.