Saptamana trecuta OMS a sesizat ca recenta creșterea agresiva a producției de alimente procesate, urbanizarea rapidă și schimbarea stilului de viață transformă si obiceiurile alimentare ale populatiei la nivel global. Alimentele foarte procesate sunt disponibie și accesibile, iar oamenii din întreaga lume consumă din ce in ce mai multe calorii / energie, grăsimi saturate, grăsimi trans, zaharuri și sare.

Cantitatea de sare zilnic recomandata este de 5 g, insa majoritatea oamenilor consumă mai multă sare – în medie, 9-12 grame pe zi, aproximativ dublu față de nivelul maxim recomandat de aport. Un studiu efectuat in Romania in 2016 a relevat fapul ca romanii consuma in medie 12 g sare/zi, insa exista persoane care ajung la un aport de 20 g sare/zi. Aportul de sare de mai puțin de 5 grame pe zi pentru adulți ajută la reducerea tensiunii arteriale și a riscului de boli cardiovasculare, accident vascular cerebral și infarct coronarian.

Statele membre ale OMS au convenit să reducă aportul de sare al populației la nivel mondial cu aproximativ 30% până în 2025.

Sarea de bucatarie (clorura de sodiu) nu are nici o valoare energetica si deci nu cauzeaza nici slabire si nici ingrasare corporala. Consumul excesiv de sare poate provoca o crestere temporara in greutate, in sensul retentei hidrice.

Dimpotriva, consumul scazut de sare poate conduce la o pierdere ponderala datorata cresterii diurezei in absenta mineralelor din sare. Exista o serie de diete drastice care se bazeaza pe alimente care contin foarte putina sare si pierderea in greutate rezultata este cauzata practic de eliminarea excesiva a apei iar dupa ce se va reveni la alimentatia normala se va recastiga imediat aceasta “pierdere”.

In acelasi timp nu se poate spune despre sare ca nu are nici un impact pe termen lung, asupra greutatii. De fapt, dietele bogate in sare afecteaza si presiunea sangelui, care la randul ei este asociata cu supraponderalitatea. Acest lucru se explica prin faptul ca alimentele bogate in sare sunt si foarte incarcate caloric, au un continut mnim de fibre si sunt foarte procesate. Si invers, o dieta hiposalina, va consta in general, din alimente sanatoase, hipocalorice si sunt asociate cu scaderea ponderala.

Sare sau sodiu? In general, adaugam sare de bucatarie la gatit si in farfurie pentru a imbunatati gustul alimentelor. Producatorii din industria alimentara adauga insemnate cantitati de sare pentru a ameliora gustul alimentelor procesate si pentru a le conserva cat mai bine.

Insa atunci cand ne uitam pe eticheta produselor alimentare, cautam de fapt cantitatea de sodiu pe care o contine respectivul produs. Asadar, notiunile de sare si sodiu sunt diferite: sodiul se gaseste natural in produsele alimentare neprelucrate, iar sarea de bucatarie contine si sodiu in procent de 40%. Asadar, cand se adauga unui aliment, suplimentar sare, practic va creste aportul de sodiu al respectivului aliment cu 40%.

De ce sarea cauzeaza retentie hidrica? Organismul nostru contine o serie de electroliti (in principal sodiu si potasiu) care conduc impulsurile nervoase ce contraleaza functiile de baza ale corpului nostru.

Pentru o buna functionare a organismului se impune deci, ca acesti electroliti sa aiba o concentratie constanta si eliminarea totala a sarii din alimentatie nu este recomandata. In acelasi timp, concentratiile prea mari de electroliti aflate in circuitul sanguin, declanseaza mecanismul senzatiei de sete si de aceea se va consuma o anumita cantitate de apa pentru reechilibrare hidrica si electrolitica.

Rinichii sunt cei care mentin concentratia de electroliti constanta prin cresterea sau descresterea cantitatii de apa retinute. Ca rezultat al acestei retentii hidrice in sange apare o crestere a tensiunii arteriale si este stiut faptul ca hipertensiunea arteriala reprezinta un mare factor de risc pentru sistemul cardiovascular.