Ziua Mondiala a Alimentației 2020. Ce spune Lygia Alexandrescu

România, alături de statele europene și de pe alte continente, sărbătorește în octombrie Ziua Mondiala a Alimentației 2020. Mai exact, pe 16 octombrie.

Cum a luat înființare Ziua Mondială a alimentației

Decizia de a marca Ziua Mondială a alimentaţiei la 16 octombrie a fost luată  la finalul anilor ’70. Evenimentul a avut loc în cadrul celei de-a XX-a sesiuni a Organizaţiei pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite (FAO).

Atunci, aceasta s-a desfăşurat la Roma, în perioada 10-28 noiembrie 1979, data de 16 octombrie reprezentând ziua înfiinţării FAO în 1945, la Quebec.

Ca în fiecare an, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) propune o tema și în 2020. La a 75-a aniversare, recomandă organizarea de acțiuni care să orienteze populația spre programe alimentare echilibrate nutrițional. Programene trebuie să fie ușor de urmat pe perioadă indelungată si care să fie accesibile tuturor categoriilor de populație.

Datele OMS arată că o combinație dintre o dietă nesănătoasă și un stil de viață sedentar a dus la creșterea ratei de obezitate.

Acest trend nu are loc numai în țările dezvoltate, ci și în țările cu venituri mici, unde foametea și obezitatea adesea coexistă.

Aceleași date scot in evidență că, peste 670 de milioane de adulți și 120 de milioane de fete și băieți (5-19 ani) sunt obezi.

Peste 40 de milioane de copii sub 5 ani sunt supraponderali, în timp ce peste 820 de milioane de oameni suferă de foame.

Ce scop au nutriționiștii de Ziua Mondiala a Alimentației 2020

Specialiștii atrag atenția ca dieta neadecvată este factorul de risc principal pentru decesele cauzate de boli netransmisibile. Dieta neadecvată provoacă inclusiv boli cardiovasculare, diabet și anumite tipuri de cancer.  Obezitatea și alte forme de malnutriție afectează una din trei persoane. Estimările OMS indică faptul că până în 2025 vor fi afectați unul în doi oameni.

În ultimele decenii, omenirea şi-a schimbat în mod dramatic obiceiurile alimentare, ca urmare a globalizării, urbanizării şi a creşterii veniturilor.

Am trecut, astfel, de la o alimentaţie bazată în principal pe produse vegetale, bogate în fibre, la o alimentaţie bogată în zahăr. Nu doar zahar, ci și grăsimi şi sare. Per total, am început să mâncăm alimente procesate, de origine animală. Petrecem din ce în ce mai puţin timp acasă.

Prin urmare ne bazăm mai mult pe mâncare de tip fast-food sau pe alimente semi-preparate.

Ce spune Lygia Alexandrescu despre alimentație și dietă

La București, Societatea Română de Educație Nutrițională marcheaza Ziua Nutritiei in cadrul worshopului cu tema ”Hrana integrala si autohtona – cheia spre echilibrul nutritional”.

„Este esențială întoarcerea la alimentul local și integral. Trebuie promovat calitatea alimentului și nu doar numărul de calorii pe care-l furnizează alimentul. Reducerea aportului zilnic de sare, zahăr rafinat, alcool și de suplimente alimentare administrate nejustificat, sunt alte măsuri recomandate.

O dietă trebuie bazată pe cât mai multe legume și fructe locale, pe cereale integrale și pe grăsimi nesaturate.

Lista, care conține și proteine de calitate – la care se adaugă o hidratare completă cu ape naturale autohtone – reprezintă alegerea optimă de hrănire la momentul actual.

Important e ca acest mod corect de hrănire să fie susținut de un somn de bună calitate. De mers pe jos – măcar 30 de minute pe zi – și de o stare psihică pozitivă.” – a precizat Lector Univ. Dr. Lygia Alexandrescu –  Presedintele Societatii Române de Educație Nutrițională.